Mănăstirea Snagov, România

Mănăstirea Snagov este situată în mijlocul Insulei Snagov din comuna Siliștea Snagovului, județul Ilfov, la 40 km de București. Insula este legată de țărm printr-un pod pietonal.

Se spune că mănăstirea a fost construită pe locul unei vechi așezări dacice. 

În 1485 Vlad Țepeș a comandat să fie construit un zid de apărare, un pod, o închisoare și un tunel pe sub apă.

Podul inițial a fost construit din bârne de stejar, care lega insula de țărmul lacului, a fost incendiat în timpul Revoluției din 1821, nemaifiind niciodată refăcut până în 2009, când se construiește o pasarelă pietonală.

O primă atestare documentară a faptului că aici a fost găsită o aşezare religioasă datează din 1408, din vremea lui Mircea cel Bătrân. Vechiul ansamblu monahal nu se mai păstrează, actuala biserică fiind construită în anul 1517 de domnitorul Neagoe Basarab. Mănăstirea Snagov a adăpostit o tipografie și un centru de bătut monedă.

Mănăstirea este înconjurată de verdeață, există și un ponton prin care puteți coborî până lângă apă să admirați lacul, iar în grădini veți întâlni ponei, fazani, cai și alte animale.

Mănăstirea este considerată a fi locul de înmormântare a lui Vlad Țepeș.

Unul dintre marile mistere este moartea domnitorului. Povestea spune că Vlad Țepeș ar fi fost asasinat în pădurile din jurul Bucureștiului, probabil în Codrii Vlăsiei. Capul a fost trimis sultanului Mahomed care l-a pus într-o țeapă pentru a da exemplu ce se întâmplă cu cei care se opun otomanilor. Preoții de la mănăstirea Snagov ar fi găsit corpul lui și l-ar fi ascuns, înmormântându-l fără fast, în secret, în mănăstire.

Faima lui Vlad Țepeș a crescut odată cu trecerea timpului. Poporul român și-l aduce aminte ca fiind un domnitor drept, autoritar, luptător înfocat împotriva otomanilor și opresiunilor lor. A domnit peste Valahia și este recunoscut pentru faptul că a instituit pedeapsa tragerii în țeapă, de unde i se trage și numele.