- Misterul jafului de la Assen: Comoara dacică a României furată într-un atac spectaculos
- „Un atac de o îndrăzneală incredibilă”
- Ce se știe până acum?
- Ce urmează?
- Coiful de la Coțofenești – Capodopera aurului dacic, un simbol al regalității străvechi
- Descoperirea care a schimbat istoria
- Un simbol al regalității dacice
- Frumusețea și măiestria artei dacice
- De ce este Coiful de la Coțofenești unic în lume?
- Brățări dacice spiralate din aur
Misterul jafului de la Assen: Comoara dacică a României furată într-un atac spectaculos
O explozie cutremurătoare a spart liniștea dimineții de sâmbătă, aparent obișnuită, la Muzeul Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos (Olanda). Gazda prestigioasei expoziții „Dacia! Regatul aurului și argintului” – o celebrare a strălucirii tezaurului dacic – a devenit scena unui jaf de proporții, ce ridică multe semne de întrebare.
Într-un atac planificat cu precizie, făptași necunoscuți au folosit explozibil pentru a detona una dintre ușile muzeului din Assen. Ținta? Inestimabilele comori dacice ale României, printre care se numără celebrele brățări dacice și Coiful de la Coțofenești, obiecte cu o valoare istorică, culturală și națională incomensurabilă.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, explozia a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie 2025, cu doar o zi înainte ca piesele să fie repatriate în România. În haosul creat, făptașii au dispărut cu mai multe artefacte valoroase, inclusiv:
- Coiful de la Coțofenești, un simbol al geniului artistic al tracilor, un artefact rar din aur masiv, asociat elitelor militare din Antichitate.
- Trei brățări dacice din aur, descoperite la Sarmizegetusa, un exemplu viu al măiestriei și spiritualității dacilor.
„Un atac de o îndrăzneală incredibilă”
Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Târnoveanu, a declarat la Antena 3 CNN că din totalul de 673 de piese din metale prețioase expuse, patru dintre cele mai importante artefacte au fost furate. „Este o pierdere enormă pentru patrimoniul național. Coiful de la Coțofenești este o capodoperă inegalabilă a istoriei noastre,” a adăugat acesta.
Ce se știe până acum?
Autoritățile olandeze și române colaborează intens pentru elucidarea acestui caz de mare anvergură. Ambasada României la Haga este implicată direct în investigații, iar o echipă specială examinează detalii cruciale ale jafului. Se suspectează că atacul a fost comis de o grupare criminală bine organizată, având în vedere tehnica sofisticată folosită pentru pătrunderea în muzeu.
Ce urmează?
În timp ce inventarierea pieselor rămase și investigațiile continuă, povestea jafului de la Drents capătă proporții legendare. Se vehiculează ipoteze despre posibile comenzi venite de la colecționari obscuri din umbră, dar autoritățile rămân discrete.
Misterul planează. Cine sunt făptașii? Unde sunt artefactele? Și vor mai putea acestea fi recuperate vreodată?
România își pune acum speranța în colaborarea internațională pentru a readuce acasă aceste simboluri neprețuite ale istoriei naționale. Jaful de la Drents este mai mult decât o crimă – este un atac asupra identității culturale, care lasă o rană profundă în sufletul unui popor.
Aceasta este povestea unei comori pierdute – dar și începutul unei curse contracronometru pentru a o readuce acasă.
Coiful de la Coțofenești – Capodopera aurului dacic, un simbol al regalității străvechi
Un artefact vechi de peste 2.500 de ani, Coiful de la Coțofenești este una dintre cele mai fascinante și misterioase piese descoperite pe teritoriul României. Creat cu o măiestrie incredibilă în jurul anului 400 î.Hr., acest coif din aur masiv, unic în lume, continuă să uimească prin frumusețea și povestea sa.
Descoperirea care a schimbat istoria
Coiful a fost găsit întâmplător în anul 1927, pe un deal din satul Coțofenești, județul Prahova, într-o așezare care aparținea epocii fierului. Ceea ce face această piesă cu atât mai intrigantă este faptul că a fost descoperită singură, îngropată cu grijă, fără alte artefacte în jur. Ce semnificație avea această înmormântare simbolică? A fost ascuns pentru a-l proteja sau pentru a marca un eveniment important?
Un simbol al regalității dacice
Legendele și cercetările arheologice sugerează că acest coif ar fi aparținut unui rege geto-dac, conducător al unei comunități puternice de la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. sau începutul secolului al IV-lea î.Hr. Îmbinând elemente de artă și putere, coiful era probabil un simbol al statutului său regal și al legăturii cu zeii.
Frumusețea și măiestria artei dacice
Fabricat din aur masiv, coiful impresionează prin ornamentele sale complexe. Pe suprafața sa sunt gravate scene și simboluri mitologice, care oferă indicii prețioase despre credințele și cultura strămoșilor noștri. Este considerat una dintre cele mai valoroase piese de artă și arheologie din epoca bronzului târziu din Europa de Sud-Est, fiind un exemplu unic al măiestriei daco-getice.
De ce este Coiful de la Coțofenești unic în lume?
Coiful de la Coțofenești nu este doar un obiect, ci o fereastră către o lume pierdută. Povestea sa vorbește despre un popor învăluit în mister, despre curaj, regalitate și spiritualitate. Faptul că această capodoperă a supraviețuit mileniilor ne oferă o șansă rară de a înțelege complexitatea civilizației dacice și rolul ei în istoria Europei.
Brățări dacice spiralate din aur
Legenda spune că Decebal, regele dacilor, ar fi pus să fie deviat un râu de la cursul său normal și ar fi săpat o gropă în care a ascuns bățările dacice și alte bijuterii de aur, comorile civilizației dacice. Ar fi pus apoi oamenii să refacă cursul râului pentru ca obiectele prețioase să nu fie descoperite de nimeni.
Superbele brățări dacice spiralate din aur au trecut prin multe evenimente și au înconjurat lumea, atât ele, fizic, cât și poveștile despre ele. Furate de căutătorii de comori, vândute pe piața neagră către diverși colecționari și în final găsite de autoritățile din România și readuse în țară. Se presupune că ar exista 24 de brățări dacice dintre care doar 13 au fost găsite.
