- Informații turistice
- Hartă
- Tinovul Poiana Stampei, cea mai mare turbărie oligotrofă din România
- Un pod de lemn printr-o pădure cu plante rare
- Drosera Rotundifolia, planta care mănâncă insecte
Informații turistice
| Tip | Natură, Rezervație, Mlaștină, Tinov |
| Parte din | Zonă umedă de importanță internațională |
| Program / Bilete | Oricând (recomand vara) / Gratuit |
| Cum ajungi | Dinspre Vatra Dornei, Bistrița pe E58 ajungi în localitatea Poiana Stampei (după 20 km). La un moment dat trebuie să faci stânga, urmând indicatorul spre satul Dornișoara. Mergi aproximativ 4 km pe un drum pietruit, în stare bună, până la o mică intersecție. Aici vei observa un panou informativ pe partea dreaptă care indică intrarea în rezervație. |
| Locație | Poiana Stampei, Suceava, Romania, Europa |
Hartă
Tinovul, un habitat unic
Odată ce ai intrat în acest regat al naturii, vei fi cucerit de farmecul său magic. Podul de lemn te va ghida cu prin peisajul mirific al turbăriei, dezvăluindu-ți poveștile și misterele pline de culoare ale acestui habitat aparte. Fiecare pas îți va dezvălui o nouă surpriză, o nouă formă de viață care se adaptează ingenios la acest mediu unic.
În Tinovul Mare din Poiana Stampei, vei găsi un colț de paradis natural, unde timpul pare să se fi oprit în loc. În mijlocul acestei turbării, flora specifică, cu mușchii săi stufoși și colorați, creează o atmosferă desprinsă din basme. Vei fi învăluit de o liniște adâncă, în care sunetul naturii se îmbină armonios cu cântecul păsărilor și zumzetul insectelor.
Tinovul Poiana Stampei, cea mai mare turbărie oligotrofă din România
Turbăria Tinovul Mare este situată în județul Suceava, în nordul României, între satele Poiana Stampei și Dornișoara, la 2 km de drumul național DN17 Vatra Dornei, Bistrița Năsăud. Cel mai apropiat oraș, Vatra Dornei, se află la 20 km est de turbărie.
Tinovul Mare este considerat cea mai mare turbărie oligotrofă din România. Rezervația științifică Tinovul Mare de la Poiana Stampei are o suprafață de 681,8 ha. Turbăria este o mlaștină, o zonă în care apa subterană ajunge la suprafață și se formează o floră specifică, în mare parte mușchi. Grosimea solului depașește 1 m și este inca activa.
Un pod de lemn printr-o pădure cu plante rare
Podul de lemn, lung de 1 km, traversează padurea printre pini, mușchi, ferigi și tufișuri de merișor. Din loc în loc vei găsi panouri scrise, cu imagini, care te informează despre fauna și flora specifică.
Datorită solului acid, pinii din Tinovul Mare au o creștere lentă, iar circumferința copacilor nu depașește 20-22 cm. Din acest motiv, copacii tineri pot fi ușor confundați cu cei vechi care pot avea chiar și 100 de ani.
Zonele de turbă sunt ecosisteme extraordinare și unice: purifică apa, absorb dioxidul de carbon din atmosferă, uneori ajută la atenuarea efectelor inundatiilor (prin faptul că solul absoarbe apa) și în zona tinovurilor cresc specii rare, cum sunt plantele carnivore sau tipuri unice de ferigi.
Drosera Rotundifolia, planta care mănâncă insecte
Datorită solului sărac în nutrienți, plantele s-au adaptat și astfel s-a născut Roua cerului sau Drosera rotundifolia, planta care atrage insectele și apoi le digeră. Dimineața planta secretă o sevă vâscoasă de care insectele sunt atrase. Insectele rămân ”blocate” în această sevă iar planta, apoi, secretă enzime pentru a digera insecta.
Unele dintre speciile de plante, precum mușchiul Sphagnum Wulfianum și feriga Dryopteris Cristata (Feriga de mlaștină) sunt specii foarte rare.
Pe partea de est, turbăria este marginită de o cale ferată și o șosea.
