Muzeele Vaticanului si Capela Sixtina, Roma

By
Catalina

iulie 2, 2018

Acest articol este disponibil si in limba: English

Muzeele Vaticanului si Capela Sixtina, Roma – minunile Vaticanului si secretul lui Michelangelo

An	1506
Tip	Muzeu / Capela
Cum ajungi	Masina, avion, tren
Cand sa vizitezi	Nu este o perioada mai buna de a vizita Vaticanul cand sa fie mai putina lume. Vaticanul este cea mai populara destinatie turistica a Romei si tot timpul sunt multi turisti. Zilele Marti si Joi sunt cele mai bune alegeri. Zilele in jurul weekend-ului tind sa fie aglomerate si Miercurea este, de obicei, audienta Papala. Diminetile sunt aglomerate datorita grupurilor care vin devreme, dupa amiezile fiind mai putin aglomerate Lunile de iarna sunt mai putin aglomerate decat cele de vara
Locatie	Vatican, Roma, Italia, Europa
Tichete / Site	Cum ajungi Autobuze (statii) 49, in fata intrarii in muzeu 32, 81, 982, Piazza del Risorgimento (capat de linie) (la 5 minute de mers) 492, 990, Via Leone IV / Via degli Scipioni (la 5 minute de mers). Tramvai 19, Piazza del Risorgimento (la 5 minute de mers). PROGRAM Luni – Duminica: intrarea de la 9 am la 4 pm \| ora inchiderii 6 pm (iesiti cu jumatate de ora inaine de ora inchiderii) Inchis: Duminica, cu exceptia ultimei Duminici ale fiecarei luni cand intrarea este libera (de la 9 am la 12.30 pm se inchide la 2 pm), doar daca nu coinicide cu una din datele Duminica Pastelui, 8, 25 si 26 December, 1 si 6 Ianuarie, 11t Februarie, 19 Martie, 5 si 6 Aprilie, 1 Mai, 29 Iunie si 15 August. PRETURI Biletul de intrare in Muzeele Vaticanului include si vizita in Capela Sixtina Intreg: 17.00 E Cu reducere: 8.00 E Bilet pentru studenti: 4.00 E Taxa suplimentara pentru rezervarea online: 4 E * Pentru evitarea cozilor foarte lungi (cateodata poti sta si cateva ore) iti recomand sa achizitionezi biletul online de pe site-ul oficial, pe care-l gasesti mai jos. * In ultima Duminica a fiecarei luni intrarea este libera. Cozile cresc considerabil cu aceasta ocazie. Muzeele Vaticanului Fax: +39 06 69885100 Website: www.museivaticani.va Telefon: +39 06 69883145 \| 06 69884676 \| informatii 06 6982

Muzeele Vaticanului (italiana: Musei Vaticani) sunt muzee de arta si lucrari crestine situate in interiorul statutului Vatican.
Povestea acestor Muzee a inceput cu descoperirea unei sculpturi de marmura, Laocoon si fiii sai, in 1506, intr-o podgorie din apropierea bazilicii Santa Maria Maggiore din Roma. Papa Iulius al II-lea l-a trimis pe Giuliano da Sangallo si pe Michelangelo Buonarroti, care lucrau la Vatican, sa examineze descoperirea. La recomandarea lor, papa a achizitionat imediat sculptura de la proprietarul podgoriei. Papa a dezvaluit publicului sculptura, la Vatican exact la o luna de la descoperirea sa, sculptura care il descrie pe preotul troian Laocoön si cei doi fii ai sai fiind atacati de serpi giganti.
Muzeele Vaticanului sunt pe locul al patrulea in lume in topul muzeelor cu 6 milioane de vizitatori anual
In 1480 a fost descoperita o statueta romana, “Apollo din Belvedere“, o alta piesa pretioasa din cadrul muzeului Vatican. In 1503, Iulius al II-lea a pus statuia in Cortile Ottagono, o curte octogonala, unde o veti gasi si azi.
Vaticanul este este un mic stat suveran si cea mai mica tara din lume. Acest fapt nu este nou pentru majoritatea oamenilor, dar stiati caaceasta tara are aproximativ 800 de locuitori? Cetatenia nu este garantata prin nastere, ci prin numire si este data pe perioada cat lucreaza in cadrul statului Vatican, terminandu-se atunci cand nu mai detine functia.
Muzeele Vaticanului contin una dintre cele mai mari colectii de arta din lume, cu peste 9 mii de piese, care ar putea sa inconjoare de patru ori si jumatate zidurile Vaticanului. Cele 1400 de camere, capele si galeriile sale constituie aripile vechi ale Palatului Vaticanului.
Cel mai bine este sa nu incercati sa vedeti totul intr-o singura vizita – intregul traseu de-a lungul tuturor muzeelor este de sapte kilometri. Daca decideti sa faceti o singura vizita este bine sa va concentrati asupra unor repere sau muzee pe care doriti sa le vedeti. Si asigurati-va ca aveti timp si energie ramasa pentru camerele lui Raphael si Capela Sixtina, care sunt situate spre sfarsitul muzeului.
Curtea Octagon (Cortile Ottagonale), cea mai veche parte a Muzeelor Vaticanului, contine mai multe capodopere. Printre ele Apollo din Belvedere, o copie romana creata in jurul anului 130 d.Ch a unei statui pierdute din bronz a sculptorului Leochares din Grecia. Statuia zeului Apollo care isi intinde bratul a fost descrisa ca perfectiunea esteticii.
Inainte de a iesi din muzeu, aveti ocazia sa admirati una dintre cele mai renumite scari din lume. Proiectata in 1932 de Giuseppe Momo, scara este formata dintr-o spirala dubla una care duce in sus si una duce in jos.
Muzeele Vaticanului contin capodopere de pictura, sculptura si alte opere de arta colectate de papi de-a lungul secolelor. Muzeele includ mai multe opere de arta monumentale, cum ar fi Capela Sixtina, Capela Beato Angelico, salile Raphael si Loggia si apartamentul Borgia.
Court of the Pinecone (It.: Cortile della Pigna) – Fantana conului de Pin
- Aceasta curte centrala isi ia numele de la piesa principala, conul de bronz situat chiar aici. Potrivit unei legende medievale, sculptura se afla pe partea de sus a Pantheonului, ca un capac pentru deschiderea rotunda din centrul domului. Conul de Pin a fost parte dintr-o o fantana mare langa Templul lui Isis din Roma antica, insa statuia gigantica se afla acum in fata Vaticanului catolic in “Curtea conului de Pin”.
- Este considerata cea mai mare statuie cu un con de pin din lume.
- Ce semnificatie simbolica au aceste conuri de pin? Exista un mister in spatele acestei statui? Raspunsul il gasim de-a lungul istoriei, in multe culturi. Conul de Pin a servit ca o reprezentare simbolica a iluminarii umane, “glanda pineala” sau “al treilea ochi”, si este asociat actului ezoteric de trezire. Aceasta glanda se spune ca se afla la centrul geometric al creierului si este considerata de unii ca fiind cea de-a treia ochi.
Sarcofagul din Helena este sicriul din porfir rosu in care a fost ingropata Sfanta Elena, mama imparatului Constantin cel Mare (a murit in 329). Sicriul, care a fost lipsit de continut timp de secole, a fost scos din Mausoleul de la Helena la Tor Pignatarra, chiar in fata cetatii din Roma, si in cele din urma a fost mutat la muzeele Vaticanului in secolul al XVIII-lea, iar acum este in Sala a Croce Greca al Muzeului Pio-Clementine al Vaticanului.

Capela Sixtina

Uitati-va la picturi!
Peretele altarului contine fresca lui Michelangelo Judecata de Apoi
Tavanul Capelei Sixtine infatiseaza la mijloc urmatoarele 9 scene din Facerea Lumii:
1. Separarea luminii de intuneric
2. Crearea Soarelui si Lunii si crearea plantelor
3. Separarea pamantului de ape
4. Crearea lui Adam
5. Crearea Evei
6. Izgonirea din Rai
7. Jertfa lui Noe
8. Potopul
9. Betia lui Noe

7 Mistere ascunse in picturile din Capela Sixtina

Felul in care Michelangelo l-a infatisat pe Dumnezeu – o statura musculoasa, cu parul alb, lung si barba alba mare este un mod in care multi dintre noi si-l imagineaza, totusi atunci a fost prima data cand Dumnezeu a fost reprezentat in acest mod dinamic.
In scena Izgonirea din Rai copacul din care Eva rupe fructul interzis este de fapt un smochin, nu un mar, dupa cum o demonstreaza formele frunzelor sale (misticismul evreiesc)
Sarpele in scena Izgonirea din Rai, Satana, este pictat nu ca o figura masculina, ci avand cap de femeie.
In ultima scena pictata, cea care il reprezinta pe Dumnezeu separand lumina de intuneric, cercetatorii au descoperit ca Michelangelo a ascuns trunchiul cerebral, nervul optic si ochii.
In scena Crearea lui Adam, Cracked a spus ca Michelangelo pare sa fi pictat inteligent pe Dumnezeu ca un creier gigantic in fresca Crearea lui Adam din Capela Sixtina … dar potrivit altui profesor proeminent la Universitatea Yeshiva, arata mai degraba ca vizuina unui iepure.
in conformitate cu un alt profesor si istoric de arta, femeia sub bratul lui Dumnezeu este Shekhinah, o figura sacra in kabbalah.
Cel mai faimos dintre autoportretele lui Michelangelo se gaseste in fresca lui din 1541 din Capela Sixtina “Judecata de Apoi” in care Sf Bartholomeu este, de fapt, un autoportret al artistului.
Judecata de Apoi este pictata pe peretele din spatele altarului Capelei Sixtine. Tabloul ilustreaza a doua venire a lui Hristos in Ziua Judecatii, asa cum este descris in Apocalipsa lui Ioan, Capitolul 20.